E trist poetul și dus pe gânduri…
Transformată în parcare, piața a pierdut din farmecul de odinioară. Nu mai miroase a covrigi calzi și nici a cafea proaspăt râșnită… Doar de la Geamie se aud la fel imnurile la orele ritualice.
Publicat de: Elisa | 6 februarie 2011
Piața Ovidiu
Publicat în Constanta, imagini | Etichete: Geamie, Piata Ovidiu
Undeva, Candva 
Mereu pe gânduri Poetul! Poate că noi, cei de azi, îl punem atât de mult …pe gânduri.
Elisa, m-ai făcut să-mi fie dor de Constanţa, de mare…
Numai bine îţi doresc!
By: Alex on 8 februarie 2011
at 9:10 pm
Multumesc, Alex! Poate edilii noștri vor reuși cândva să dea o altă față pieței, pe timpuri atât de animată.
By: Elisa on 19 februarie 2011
at 3:06 pm
un monument de aducere aminte… frumos… ca versurile lui…
demult nu am fost in Constanta… nu-mi amintesc statuia… dar sunt incantat sa o admir la tine pe blog…
mercic dulcic… pentru oportunitate…
imi amintesc insa… mirosul si gustul covrigilor calzi… imi e dor… si pofta…
ce departe este Constanta…
By: oovi on 8 februarie 2011
at 11:28 pm
Chiar în fața statuii era o covrigărie celebră! Aveau bragă și iaurt de oaie în castronele de lut, placintă dobrogeană…
Și nu e departe deloc Constanța – în imaginație…
By: Elisa on 19 februarie 2011
at 3:11 pm