Publicat de: Elisa | 3 iulie 2011

se luminează a ploaie…

S-a liniștit marea. Acum cerul e cel ce se răzvrătește. Se topesc norii în ploi repezite.

Într-un colt de zare pare a se limpezi lumina. Amăgire. În căteva clipe iar se-mbină gri-uri pe boltă .


Responses

  1. ce-mi place aici la tine, e mare cat vezi cu ochii! eu inca suspin dupa marea pe care am parasit-o mai putin de-o saptamana si cat mai e pana la anul…
    saptamana frumoasa!

  2. Multumesc pentru urare! Chiar daca mai e mult pana la anul, marea e aici , asteapta…

  3. imaginea asta, mi-a amintit de teoria conform careia… satelitii, nu au traiectorie curba in jurul pamantului… ci ei se deplaseaza in line drepta intr-un spatiu curbat…
    undeva in zare… parca ar fi un cartier ceresc de locuinte… vreau si eu un apartament… asa sa stii…

    • Să stric poezia? Sunt navele din rada portului… Nu aș putea spune ce făceau – daca se pregăteau de intrare sau de plecare…
      Dacă ridicăm privirea un pic mai sus – spre norii de la linia orizontului – ai dreptate . Tare frumos trebuie să fie într-o astfel de locuință.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat: